Podul de lemn de la Marginea

              Genial panoul de şantier pus de sătenii din Marginea, cei care, duşi cu vorba de autorităţi, şi-au construit un pod singuri. „Şantier în lucru. Constructor: Societatea civilă. Termen de execuţie: 1 zi. Data începerii: 06.02.2009. Data finalizării: 07.02.2009”.
               În comuna suceveană podul de piatră peste pârâul Suceviţa a fost luat de ape în iulie anul trecut, iar ruta ocolitoare, au spus ei, era un dezastru. Podul lega cele două părţi ale comunei, fiind în acelaşi timp pe ruta DN 17 A Radauţi-Câmpulung Moldovenesc. Autoritate responsabilă: Compania Naţionala a Drumurilor şi Autostrazilor din Romania.
                Li s-a promis că va fi reconstruit repede, însă n-a fost aşa. Sătui de aşteptare, oamenii l-au ridicat singuri, dar din lemn. Din ziua în care au pus mână de la mână-şi oameni şi firme şi chiar şi aleşi locali-şi au făcut treaba autorităţilor, acestea au început să reacţioneze.
Însa nu vă gândiţi ca au grăbit ridicarea unui pod de piatra. Nu. Lovit în orgoliu, micul monstru birocratic a început să împartă amenzi şi ameninţări penale. Motivul: podul de lemn nu avea autorizaţie. Câţiva cetăţeni-printre care numiţii Arcadie Boicu şi Ghita Mafteian, foarte implicaţi în proiectul „societăţii civile din Marginea”-au fost înştiinţaţi că riscă să înfunde puşcăria, între 1 an şi 3 ani.

           Până atunci, „organele” îi duseseră cu vorba pe săteni, care întai au întrebat, pe urmă au aşteptat, apoi au protestat. Când au văzut că nu mai e nimic de făcut, au acţionat.
            Mai nou, autorităţile din Suceava au început să facă publice demonstraţii ştiinţifice care probează că podul de lemn n-are cum să fie la fel de sigur ca unul de piatra. Marea descoperire a fost transmisă sub forma unui „avertisment către populaţie” de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, filiala a Administraţiei Naţionale Apele Române.
             Sigur că era provizoriu, iar sătenii şi-au asumat riscuri când au construit un pod din lemn, dar aveau de ales? Până la urmă, chiar şi primarul-care-i avertizase iniţial să nu se apuce de treabă-şi-a dat seama că oamenii au ajuns la capătul răbdării, aşa că a tăiat panglica la terminarea podului.
               Nu erau acoperiţi legal şi erau singuri în faţa unui mecanism birocratic a cărui preocupare, o arată reacţiile autorităţilor, e nu să reconstruiască repede un pod de piatră, ci să-i pedepsească pe cei care au îndrăznit să mişte-n front. Doamne fereşte să se fi întamplat vreo nenorocire cu podul de lemn de la Marginea, pentru că atunci ar fi găsiţi repede vinovaţii de serviciu-Boicu, Mafteian&Co.

               În rest, toţi cei plătiţi (şi) din banii mărginenilor, adică funcţionarii de stat, sunt acoperiţi. Până şi firma constructoare, care avea de încasat 3,8 milioane lei pentru a reface podul, s-a pus la adăpost.
               Motive şi promisiuni spuse sătenilor: întâi că a trebuit conceput un nou proiect din cauza inundaţiilor, apoi au fost condiţiile meteo-iarnă, dar, staţi liniştiţi, “vom termina podul mai devreme cu o lună”, adică în iulie 2009.
              Vestea bună pentru sătenii din Marginea a fost că au reuşit să atragă atenţia tuturor, şi asta nu numai în Suceava, ci şi la nivel naţional-de la presă până la Guvern. Era şi o veste rea în asta, fiindcă-aşa cum arata declaraţia premierului Boc, care a spus că “ e de apreciat solidaritatea oamenilor, dar nu trebuie să eludăm cadrul legal” – o judecată în litera legii e împotriva lor.
             Însă dacă o iei doar ca un efect, ca o reacţie la nesimţirea cu care au fost trataţi şi ca o ultimă soluţie de a-şi rezolva problema, atunci nu poţi să spui decât că sătenii au făcut ceea ce trebuia făcut ţi să saluţi mica revoluţie de pe DN 17 A.
                Monitorul de Suceava: "Podul de lemn construit la Marginea într-o singură zi, funcţional
de Sandrinio NEAGU

               Podul de lemn ridicat de sătenii din Marginea pe un drum naţional este exemplul cel mai elocvent al lipsei de implicare a statului în problemele comunităţilor locale. Este o palmă dată autorităţilor de un sat care a dovedit că în doar o singură zi se poate construi o cale de legătură civilizată şi cu cheltuieli nu foarte mari.
          Imuni la dosarele penale promise de reprezentanţii unor instituţii sucevene, sătenii din Marginea au reuşit să inaugureze podul de peste râul Suceviţa după numai o zi de muncă efectivă. Acum, podul de lemn ridicat pe drumul naţional 17 A, care face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, a devenit mândria unui sat întreg. Efortul comunităţii locale a fost imortalizat într-o pancartă amplasată pe malul stâng al râului Suceviţa.
             „Constructor: societatea civilă. Termen de execuţie: 1 zi. Data începerii: 06.02.2009. Data finalizării: 07.02.2009”, este mesajul de mândrie al mărginenilor.
               Oamenii spun că podul este trainic şi că cei care îl traversează nu riscă absolut nimic.
              „L-am testat la o greutate de 10 tone, dar pentru siguranţă l-am limitat la maşini de până la 2,5 tone. Toată lumea este mulţumită acum pentru că poate traversa de pe un mal pe celălalt în condiţii civilizate”, a spus Ghiţă Maftian, unul dintre cei care a pus şi suflet şi bani la ridicarea podului de lemn.
              Şi pentru că măsurile de siguranţă sunt considerate importante, oamenii din Marginea au adus sare şi nisip la cele două capete ale podului. Şi ca totul să fie util, au lăsat lopeţi şi greble pentru a le veni în sprijin şoferilor, în cazul în care se formează polei pe pod sau în apropierea acestuia.
              A costat 30.000 de lei şi a fost inaugurat cu fast.

              Aşa cum au promis în momentul începerii lucrărilor, sătenii din Marginea au finalizat construcţia în decurs de numai o zi. Sâmbătă, peste 200 de oameni au ţinut să fie prezenţi la inaugurare.
              „Domnul primar a fost alături de noi şi a tăiat panglica inaugurală. E o realizare mare pentru comuna noastră. Eu personal am fost înştiinţat că risc între unu şi trei ani de închisoare pentru că am fost iniţiator la o construcţie ilegală. Le-am spus că trei ani nici nu înseamnă prea mult, dacă ştiu că am făcut un bine pentru comunitate”, a mărturisit Arcadie Boicu, unul dintre reprezentanţii societăţii civile din Marginea.
             Pentru că nimeni nu a ţinut o evidenţă strictă, suma cheltuită la ridicarea podului de lemn nu se ştie cu exactitate. Din estimări se pare că ar fi vorba de aproximativ 30.000 de lei (300 de milioane de lei vechi).
            Totuşi, nu toţi banii au fost cheltuiţi. Gheorghe Olărean, un alt bărbat din Marginea implicat în acest proiect, a precizat că mai sunt 6.000 de lei necheltuiţi. „Am vrut să cumpărăm semafoare cu aceşti bani, dar până la urmă am renunţat. Probabil că aceşti bani îi vom dona”, a spus Olărean.
            Între timp, podul a şi fost vopsit, alb cu verde, iar la fiecare capăt a fost montate limitatoare de înălţime şi de greutate, iar cei care au participat la construcţia vin pe rând în zonă pentru a verifica dacă nu au apărut probleme.
             Construcţia podului de lemn pe drumul naţional 17A, care face legătura între Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc, a fost decisă de localnicii din Marginea după ce lucrările de reabilitare a vechiului pod, distrus în urma inundaţiilor de la sfârşitul lunii iulie 2008, au bătut pasul pe loc. În plus ruta ocolitoare a devenit aproape impracticabilă, iar răbdarea sătenilor a ajuns la limită.
           „Ne-au tot promis că repară ruta ocolitoare şi că se apucă de lucru la noul pod. I-am tot aşteptat, dar pentru că nu s-a mişcat nimic am decis să ne apucăm noi de treabă. Dacă ştiam că ne tot păcălesc, făceam podul mai de mult”, a mărturisit Ghiţă Maftian.
             Potrivit proiectului finalizat abia pe 9 decembrie 2008, noul pod de la Marginea va costa 3,8 milioane de lei, iar inaugurarea este programată în luna august a acestui an.
             Şoferii, avertizaţi că riscă traversând acest pod
             Prefectul de Suceava, Ovidiu Doroftei, a declarat că cetăţenii care au iniţiat construcţia acestui pod urmează să fie cercetaţi de autorităţi pentru privind nerespectarea legislaţiei care reglementează drumurile publice.
             Doroftei a spus că, chiar dacă „lăudabilă”, acţiunea îmbracă aspecte penale.“Acel pod constituie un pericol real, neexistând nici un fel de aviz şi nici un proiect care să fi fost avizat. Şoferii care traversează acest pod îşi asigură riscuri majore”, a spus prefectul de Suceava.
           Ovidiu Doroftei a recunoscut că situaţia a fost determinată şi de “lipsa de coordonare” a reprezentanţilor CNADN, care nu s-au preocupat de întreţinerea rutei ocolitoare."